Travian pe paine 14
14Viața mea părea că se așează dacă nu pe cel mai bun drum, cel puțin pe unul rezonabil. Cu noul laptop pe umăr, ca un școlar conștiincios mergeam la cabinet relaxată. Mă simțeam în control. Întotdeauna sunt timpi liberi între două consultații, cât să mai faci ceva pe cont, să dai un MM, să vezi cine mai atacă pe cine. Ca un făcut, revine și tânărul stresat la control. Alin. Reiau discuția despre travian. Îi explic că simptomele lui de boală sunt în esență o chestiune de autoapreciere, de imagine despre sine denaturată. Si că nu este suficient de matur și de antrenat pentru viață. Dar travianul tocmai asta este: un exercițiu. Că un succes în joc îți crește încrederea în propriile forțe. Te ajută să te concentrezi, să lucrezi în echipă, să scapi de stresul cotidian, etc.
-Ai ratat? Nu e gaură în cer. O poți lua de la capăt. Poate pur și simplu nu ai avut un profesor bun, căci travianul se învață.
Nu știu ce argumente am mai folosit, până la final copilul acceptă să ia Druidra, să intre la mine în alianță. Urma să îi fiu o vreme siter, ca să îi explic cum e cu armata și cum e cu dezvoltarea. Îmi mai trebuiau încă doi jucători până la maximim acceptat, de 60. Traversam o perioadă de calm. Îmi încurajam camarazii să se dezvolte repede în zona nordică. Trebuia să ocupăm teritoriul, patrat cu patrat, crooper cu crooper, să dăm semnale celorlalte puteri că acolo e pământul nostru și că orice intrus va fi repede demolat. Ahille alesese o strategie bună, evitând conflictele de început de server. Eliții atacau însă în disperare pentru resurse satele vechi, rămase în vale.
-Nu vom apăra primele sate, din zona lor. Punem curierii la treabă și cărăm de acolo ultima resursă în satele noi, să creștem repede. Demolați hambarele și grănarele, construiti beciuri, astfel încât eliții să prade puțin sau deloc. După ce prindem cheag, ni le vom distruge de tot singuri, unul căte unul, ca să nu fie cucerite de Elite. Nu dăm nimic dușmanilor. Nu cedăm nici un sat.
Îi trimit resurse lui Tazi pentru coloniști. Avea suficiente puncte de cultură ca să își faca al doilea sat. Ea, orgolioasă, îmi returnează tot.
-Hai, fată, hai, că rămâi de căruță. De ce nu accepți ajutor? Am locație bună. Vrei să o vezi?
-Nu, am găsit singură, crooper bun, tot în deal.
-Bine, aștept să văd mai repede cum te miști. Mulțumesc pentru Cristina. Adică Parma. Mă bucur că ai convins-o să joace pe speed.
-Mda.. dar să știi că nu va sta într-un wing niciodată.
-De ce fată? Ce are wingul? În Knights toți suntem egali, nu are importanță dacă ești în main sau în wing.Iar Parma abea de a făcut cont, e micuță.
-Nu contează. Parma nu e de wing. Îi place să fie între cei mai buni.
-Și aici sunt dintre cei mai buni. Am ajuns în top 20.
-Da, dar mainul Knights e în top 5.
-Toate astea se modifică. Vor fi reorganizări.
-Știu, dar vei vedea, Parma e gold abuser, va crește repede.
Atât a fost atunci toată discuția. Nu trece nici o zi, primesc mesaj de la Tazi, extrem de mândră de ea că a prins liber crooperul visat. Mă uit pe hartă și îmi zic că nu este adevărat. Luase chiar crooperul lui MT.
-Vai de mine și de mine.
-Ce am mai făcut?
-Cum ce? Tu nu ai văzut că era crooperul lui MT? Mâna dreaptă a lui Ahille? Mă spânzură ori unul, ori altul. Asta e ultima mea zi de travian, de viata fii atentă. Să te uiți la stirile de la ora 5! Doar am promis că voi da cu mâna mea locație fiecăruia, după cum mi-au fost repartizate. Acum ce mă fac? Mai, fată, numai în încurcături mă bagi. Te scot din alianță. Nu am incotro. Îmi esti simpatică dar gafe din astea nu se admit. O să iasă cu scântei. Nu știu, nu te-am văzut, nu mă cunoști. Tu te-ai dus acolo, descurcă-te.
-Mi-am pus sufletul pe tavă și au scuipat bețivii în el… Alianță de cinci stele, antren, asta spuneai? Și încă ceva: nimeni nu m-a mai făcut să plâng în Travian, măi animalule!!!
Rămân descumpănită. Am ajuns și animal. În loc să ies să mă plimb, să mă bucur de toamnă, să merg la iarbă verde, să-mi vizitez părinții, eu stau și fac repartiții de sate, învăț mucoși să joace și ajung în final “animal”. Era capătul.
- Eiii, acu sunt și animal???Deci iți explic în ce zonă să iei sat, îmi spui că te descurci, ok, dar atâta să te ducă mintea? Crooperul lui MT? De ce mă faci animal?
- Las’ că și io’s Mata Hari, deduc de-aici și curvă și spioană. Nu mă lua în seama, acu’s femeie, sensibilă, hormonală, deprimată post natal ![]()
-Măcar să fi întrebat.
-Am întrebat. Citește-ți încă odată corespondența. Nu ai răspuns.
Mă uit pe corespondență. Tazi scria:”am gasit crop langa 2 sate fondate de “Marele Traian”/ Knights, aliat cu noi. poate nu mă catapultează, sat 2 va fi 131/111, cam departe de toata alianța, sper să nu am evenimente neplăcute”
Protoss citise scrisoarea dar nu îi păruse semnificativă. Altfel, îmi lăsa mesaj. Așa conveniusem. Iar eu nu verificasem din urmă nici unul deja citit. Ce încurcătură, ce dezastru a ieșit! Tazi avea și ea dreptatea ei. Fusesem cu nebăgare de seamă. Trebuia să împărțim pe din două vina, să ne punem cenușă și să ne îmbrăcăm în sac. Poate nu ni se va tăia capul.
- A citit siterul acel mesaj. Oricum, nu se ia crooperul de sub nasul unui șef mare. Măcar atâta putea să te ducă mintea, cât de postnatală o fi ea! … de 2 zile abia am încheiat un coflict asemanator, cu chiu cu vai, zi, să fi fost în locul meu ce ai fi făcut tu??? Ahille mi-a dat ultimatum că desface alianța cu noi dacă le mai suflăm un singur crooper, am băgat eu o mică minciună nevinovată, ca să îmi motivez disperarea!
-Lasă că ies singură din alinață, să te scutesc de explicații. Mă descurc eu. E bine ce i-am scris lui MT?:
“Salut, sunt începator și astazi am facut cea mai mare gafa de când joc; din neștiință, nu din rautate. Am trimis coloniștii să fondeze sat lângă tine, în mintea mea proastă m-am gândit că suntem aliați. Am aflat ulterior că era crooperul rezervat de tine, am greșit și am fost dată afară din wingul vostru Knights B, a cărei siguranță am pereclitat-o. Nu știu ce pot să fac să mai îndrept gafa, m-am gândit să-ți scriu că poate mai poți face tu ceva, îmi pare tare rău, să nu te superi pe Babettu, nu e de vină.”
-Offf, îmi erai așa de simpatică, sincer, nu stiu, ceasul rau. E ok că i-ai scris, știi, mă gândesc că scrisoarea ta o să îi mai domolească din furie.Cred că nu scapi fără să îți catapulteze satul. După aia promit să te primesc înapoi, dacă mai vrei să vii. Offff, draga mea, offff.
- Asta e. M-am luptat eu cu 2 gemeni prematuri, oi trece și de asta. Să mă catapulteze…ia te uită ce nume tare am la sat acu’
Mă uit pe contul ei: Proasta satului. Pufnesc în răs. Daniela, asistenta, se uita mirata la mine.
-O nebună de la mine din alianta. Și-a numit satul ”proasta satului” realizezi ce comic? Proasta satului atacă pe… proasta satului trimite resurse la… sper ca o sa il schimbe.
Râde și ea și se uită pe ecranul laptopului, să se convingă.
-De ce și-a pus numele ăsta?
-De deșteaptă ce este.
Daniela nu îndrăznește să comenteze nimic. Însă îi surprind cu coada ochiului o crimasă în colțul gurii. Ca și cum ar fi spus „ vai de capul ei, ce zile a ajuns, a dat în mintea copiilor!”
-Hai că plec și eu acasă. E timpul. Ne vedem mâine. Îmi bag laptopul în geantă și pas alert spre casă, să văd cum se termină conflictul. Cum intru, deschid calculatorul. Nimic. Maximus îmi trimite prima lectie de travian.
”Despre vilă.
Vila este un palat mic, unde Regele şi Regina stau când vizitează satul. Vila protejează satul de inamicii care îl atacă, oferind un bonus defensiv trupelor care apără satul. Este bine ca în primul sat să faceți vilă. Este mai ieftină. Când vila a ajuns la nivelul 10 se pot cerceta cei trei coloniști cu care fondați următorul sat. În palat trăiesc Regele şi Regina împărăţiei. Un singur Palat poate exista în împărăţia ta. De asemenea, numai la Palat poţi proclama un sat ca şi capitală. Palatul odata ajuns la nivelul 10 putem cerceta iarăși coloniști.
Arhitectul şi extinderea câmpurilor de resurse peste nivelul 10 sunt pisibile doar în capitală. În schimb în capitală nu se pot face extinsele( grajd și cazarmă). Este bine ca să alegem capitala un sat cu 9 ( semicrooper) sau 15 lanuri de grâu (crooper) și să-i anexăm minim 2 oaze de hrană, dacă nu 3.”
O citesc și îmi pare precum o lecție de clasa I primară. Nu comentez. O dau în alianță și, cum ma asteptam, jumătate dintre jucători mi se plâng: Ce e tâmpenia asta? Chiar așa de proști ne considerați? E o jignire! Cine nu știe astea? Altceva nu ați găsit? Bun bancul!
Revin cu un MM și explic:
“Fraților, întrucât suntem jucători amestecați, unii mai vechi, alții începători, vom începe un curs pentru începători și în paralele unul pentru veterani. Vom da directive sau targheturi pentru defenderi și separat pentru ofenderi. Nu este obligatoriu să citiți aceste tutoriale dacă vă considerați stăpâni pe regulamentul jocului. Școala de travian nu vrea să ofenseze pe nimeni.”
Cu asta reușesc să potolesc spiritele. Dar capul nu îmi stătea decât la conflictul Tazi-MT.
Niciun comentariu până acum.



