povestea de seara cap15

O altă zi de veghe în foișorul meu. O ciocîrlie se înălță spre cer trecînd foarte aproape de acoperiș. Priveam la fereastră și instinctiv m-am dat după zid. Ce înseamnă să ai sânge de iscoadă! Am revenit, ușor neliniștită, și am continuat să contemplu priveliștea.
Chiar în spatele hambarului, imediat după palisada de apărare, se vedeau lanurile de grâu unduindu-se în vânt. O mână de maci rătăciţi în roşu, cu câteva smocuri de iarbă, o combină păscând indulgent spic după spic mi-au adus aminte că suntem în plin seceriş. Mai incolo, alţi lucratori arau pământul. E toamnă. Pe o altă parcela semanau. Acolo era mereu primăvara devreme. În lumea asta toate se petrec simultan, timpul nu vrea să îşi aştepte parcă timpul lui… dar v-am prevenit de la început. Povestea mea este despre altă lume. În care Marele Înţelept are grijă matematică de toate. O altă cocărlie o urmă pe prima la căteva fracţiuni de secundă. S-au speriat de combină. Ţrrrrrrrrrr….ciocărlia, ţrrrrrrrrrrr…. ceasul meu de pe mobil. Deschid ochii. Mă răsucesc pe partea cealaltă, refuzând cu vehemenţă realitatea. Caut cu înfrigurare locul meu din foișor, caut să mă agăţ de ceva, chiar şi de ciocărliile în zbor dar degeaba. E încă noapte în nordul Moldovei, iar eu trebuie să mă scol din pat şi să merg …Mă ridic în capul oaselor. Încerc să dau de butonul veiozei. Nimic. Mă arunc consterantă înapoi în aşternuturi…. pfff… nu e dormitorul meu.
Îmi strecor picioarele în papucii de casă. O iau spre baie, nu înainte de a porni laptopul, să îşi încarce programele în tihnă. O baie mare, cu motive marine, cu oglindă imensă în spatele lavoarului. Îmi arunc ochii, să mă privesc. Am cearcăne. Zborul cu avionul nu a durat mult, cât mai degrabă formalităţile de la institut. Sper să fi luat o decizie înţeleaptă. Domnul Mueller mi-a inspirat încredere. Şi apoi câteva luni cu un supliment la buget în euro…neașteptat. Apa rece îmi ciupeşte obrazul. Dau drumul la cabina de duş, îmi arunc cămaşa de noapte pe patul imens al camerei de hotel apoi intru sub jeturile de apă şi abur. Îmi vine să rămân acolo definitiv. Poate că nu e chiar un lucru prea simplu cel pe care îl am de făcut. Ceva, ceva din mine, probabil instinctul mă face să fiu precaută.. Oare necunoscutul ce îmi stătea inainte? Nu cred. Atunci ce? În mod sigur nu mi s-au explicat toate motivaţiile, deşi domnul Mueller m-a asigurat că nu are secrete fară de colaboratori. Are. Iar eu sunt o simplă piesă de puzzle. E ceva putred. Mă înfăşor în prosopul azuriu şi incredibil de moale. Nemţii ăştia nu se dezmint cînd e vorba de calitate! 7,20. Mai am vreme. Trag perdelele groase şi deshid fereastra. Aerul răcoros îmi face pielea buburuză. Nori roşii la orizont de Bucureşti întâmpină noua zi. Pe crengile din parc vrăbiuţe gălăgioase se ceartă pe tonuri ascuţite. Frunzele încep să îngălbenească molcom. Nimic nu îmi lipseşte, şi totuşi mă simt atât de străină de tot. Oraşele mari îmi produc stări de panică.Noroc că șederea mea nu durează mai mult de 2 sau 3 zile. …………………………………………………
Mă uit pe satul lui Babettu. Nici un raid. Colonistul al treilea gata din intrucţie. Steluţa eroului meu apare şi ea îndată. Călăreţul singuratic. Tănar şi dornic de aventură.
-Vei veni cu noi. Babettu a găsit un loc bun pentru din ăştia ca noi doi, singuraticii, 255-288. Un crooper de 15 cu doua oaze de hrana 50%.
Călăreţul îşi scoate coiful cel nou şi se înclină, semn de loialitate totală. Nu scoate o vorbă. Ştie că e zi grea pentru amândoi.
Dau la o parte uşa dulapului şi îmi scot rând pe rând, costumul meu oliv, corapii, pantofii negri cu tocuri nu prea înalte. Mă îmbrac fără grabă. Apoi îmi aranjez părul cu peria. Fixativ, luciu reflex pentru păr castaniu, fond de ten, ruj, rimel. Oglinda mă şicanează. Şterg tot. Anticearcăn, fond de ten, fond de obraz, fard de pleoape, ruj, rimel, parfum. Mai bine acum. Îmi scot de pe inelar verigheta. Ce aiurea! E mort de 10 ani şi eu nu am renunţat la verighetă. Poate că e timpul să o fac şi pe asta. Îmi pun superportabilul in geantă, scot cartela din locul ei, de unde o introdusesem de cu seară şi pornesc spre mezanin, să iau micul dejun. Lift din inox cu senzori de tot felul. Clădire scumpă, făcută cu gust şi pe mulţi bani. Cine, de ce şi pentru ce a închiriat aici un întreg etaj pentru un studiu banal?
8,30. Cafeaua excelentă. Aromată perfectă, exact cât trebuie de amară, de dulce. Pe buzele cănii, o urmă abea vizibilă de spumă, îmi aduce aminte de un drum desenat pe o harta. 255-288, sper să nu mi-l ocupe altcineva. Aproape 24 de ore cu emoţii. La drum eu, la drum coloniştii mei, ce viaţă ciudată mai avem şi noi, băieţi!
Helga, căreia îi spun numele meu, mă caută pe o listă. Nu vorbeşte prea bine româneşte, dar compensează prin amabilitate şi prin zâmbet.
– Doamnul directore Mueller soseşte la cobinet în cinci minute. Vă rog să luaţi loc doamna doctore. Una cafea?
Povestea este o ficțiune.
Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare.

8 OCTOMBRIE

„Pentru orice biruinţă există o luptă! Pentru orice luptă există o strategie biruitoare!”

CHESTIUNEA ZILEI

va salut pe toti.
e prima data cand scriu pe blogul lui babettu. tre sa dea o bere. de fapt mai are o datorie de o bere…stie ea de ce.
revenind la lucruri serioase, o sa incerc sa punctez anumite subiecte discutate.

1. am vz ca am fost acuzati ca suntem necinstiti. nu avem cuvant, onoare…etc. asta e o prostie. si cine scrie asta ori e in necunostiinta de cauza ori rau intentionat. ca sa nu folosesc alt cuvant. banuiesc ca se refera la atacarea ww-ului vostru acum 2 servere. CA SA STIE TOATA LUMEA CARE A FOST TREABA…INTREBATI-L PE MARELE TRAIAN CINE A ATACAT PRIMUL. atunci o sa vedeti de ce am atacat noi.
2. ne acuza cineva ca lucram cu mh-ii. ca sa ii raspund la intrebarea asta ma abtin cu greu sa nu folosesc un epitet care l-ar caracteriza foarte bine. pt propria lui informare acum doua servere cand mh v-a banat ww-ul smenaru a fost banat si ultimele 2 saptamani de joc. a ramas cu armata pe sat. si avea ceva…stiu ce vorbesc.
legat de banarea ww-ului…ea a fost corecta. stie traian de ce. ca el a comis-o. intr-adevar mh-ul a zis ca banul nu se aplica asupra ww-ului si totusi s-a aplicat. nu vad care e problema ELITE-ului aici. cine crede ca un mh poate influenta lupta pt ww e naiv. si asta e putin spus.
3. eu am luat ban in a doua zi de joc serv asta. am fost debanat dupa 33 de ore…fara penalizare. sa iei ban a doua zi cand se farmeaza in draci e extrem de naspa.acum cateva zile am fost banat de mh. fara motiv. am aflat mai tarziu ca a fost un ban COMANDAT. noroc ca am scris la admin si m-a debanat dupa 40 de ore. fara penalizare si cu scuze pt ca nu exista motiv de ban. asta ca sa inchid gura celor care viseaza legat de mh.
4. acum doua zile i-am dat capitala jos lui s…
nixon s-a ocupat de intercalari. evident ca nu a reusit nimik. de ciuda m-a acuzat de script. asta e o tampenie. scripturile nu merg pe versiunea asta de travian.
am dat 5 atacuri pe sec. de asta m-a reclamat. am demonstrat conturilor LEIA SI VIRUSSU ca pot da si 7. cu metoda mea au reusit si ei. cine e curios ii poate intreba.
5. acum legat de propunerea de pace. am vz multe discutii. sa fie clar un lucru pt toata lumea. elite a pierdut in razboiul asta o secundara de 50k maciucari. atat.

recunosc ca tot timpul am vrut cadranul. e posibil ca aceasta pace sa dezamageasca pe unii. dar de cand cu artefactele s-a schimbat mult jocul. am vz armate facute cu artefact pe alte servere de 500 000 maciucari + 300 000 exe + 200 000 teutoni + 50 000 catapulte.
ce ww credeti ca va rezista la asemenea armata? va spun eu. nici unu. oricat def va avea.
de asta e nevoie de un cadran intreg pt a castiga.
acum…cine vrea sa castige va vrea pace…cine vrea sa se distreze va vrea razboi.
eu inaintea discutiei cu ahille am facut conf cu baietii mei. multi au vrut razboi. ca se ditrau baietii. altii au vrut pace. deci parerile sunt impartite.
ramane de vazut ce va fi. eu cred ca cea mai buna solutie pt noi este o fuziune elite+knights +force.
luam alt nume. si gata.
dar asta nu depinde numai de mine. vedem ce va fi.
Emil cu Purcica